Verigheta este cu siguranta cel mai frumos dar, mai intai de logodna si apoi de nunta.

Schimbul de verighete in ziua nuntii si purtarea verighetelor tot restul vietii reprezinta obiceiuri care par a-si avea originile in Egiptul antic. O veche traditie egipteana spune ca prin degetul inelar stang trece „Vena Amoris”, adica Vena Iubirii care duce direct la inima.

O alta traditie spune ca obieceiul este mult mai recent, el datand din secolul al XVII-lea cand, cu ocazia unei nunti crestine, preotul care oficia casatoria, dupa ce a atins rand pe rand primele trei degete, cel mare, aratatorul si mijlociul (in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh), a ajuns la al patrulea, la inelar, pe care l-a desemnat drept degetul care sa poarte insemnul casatoriei, verigheta.

Verigheta este in mod traditional din aur, simbol al puritatii si al prosperitatii in acelasi timp.

In cazul miresei, verigheta ar trebui sa inlocuiasca inelul de logodna o data cu savarsirea casatoriei sau, dupa alte obiceiuri, mireasa le poate purta dupa nunta pe amandoua.